| Sănătate / Ştiinţa şi sănătatea |
Stresul în adolescență predispune la boli psihiatrice la vârsta adultă
Stresul excesiv în adolescență poate provoca modificări ale profilului genelor exprimate în creier, în special cele legate de funcțiile bioenergetice. Astfel de modificări afectează procesul de respirație celulară și aceasta ar fi asociată cu probleme de comportament și tulburări psihice la vârsta adultă.
Stresul în adolescență predispune la boli psihiatrice la vârsta adultă. Foto: Freepik
Concluzia este dintr-un studiu pe animale de laborator, realizat de cercetători de la Facultatea de Medicină din Ribeirão Pretode, Universitatea Sao Paulo, Brazilia.
Se știe deja că adolescența este marcată de o serie de modificări ale corpului și comportamentului. În această perioadă, creierul suferă modificări structurale și funcționale, modelate atât de factori neurobiologici, cât și de factori sociali.
În această etapă, susceptibilitatea la factorii socio-mediului negativ crește, cum ar fi traume, insulte și maltratări, iar experiențele sociale pot influența vulnerabilitatea și rezistența la stres.
Cortexul prefrontal este o regiune a creierului care este extrem de susceptibilă la factorii de stres în timpul adolescenței. Acesta este cel care, la maturitate, permite un control cognitiv mai mare asupra emoțiilor, așa cum se poate observa la vârsta adultă.
Cercetarea a analizat, într-o primă etapă, consecințele comportamentale ale stresului – anxietate, sociabilitate și cogniție – la animalele de laborator la sfârșitul adolescenței.
Pentru a realiza acest lucru, animalele au fost expuse unui protocol de stres timp de zece zile consecutive, care coincide cu o perioadă intensă de plasticitate cerebrală. Ulterior, animalele au fost supuse unor evaluări specifice, care au arătat pierderi la toate testele comportamentale.
S-a observat că, în această etapă a vieții, animalele stresate prezentau, într-un mod mai pronunțat, un profil comportamental slab, cu anxietate și scăderea sociabilității și a funcției cognitive.
Pentru a evalua dacă aceste variații s-au reflectat și în expresia genelor, mostre de ARN au fost trimise la Laboratorul de Genetică Comportamentală de la Școala Politehnică Federală din Lausanne (Elveția).
Analiza a arătat modificări ale genelor în cortexul prefrontal al animalelor stresate – printre primele zece gene afectate, câteva au fost asociate cu căi legate de stresul oxidativ și funcția mitocondrială, o componentă celulară fundamentală pentru producerea de energie pentru creier.
Lucrarea a implicat, de asemenea, o analiză pentru a evalua consumul de oxigen mitocondrial de către creierul acestor animale, care s-a dovedit, de asemenea, afectat de stres.
Ideea cercetătorilor acum este să analizeze dacă, prin identificarea acestui profil comportamental, este posibil să se prezică răspunsul unui individ la un posibil factor de stres și în ce măsură acest lucru ar duce de fapt la dezvoltarea unor boli psihiatrice.
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
