Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Nutriţie / Dieta

    Uleiul de cocos, la fel de nesănătos ca grăsimea şi untul

    Uleiul de nucă de cocos conţine grăsimi saturate care pot creşte colesterolul "rău" şi este la fel de nesănătos pentru inimă ca şi grăsimea de vită şi untul.



    Nucă de cocos şi ulei de cocos.


    Uleiul de nucă de cocos este în mod obişnuit vândut ca hrană sănătoasă, considerându-se că grăsimea din el poate fi mai bună pentru oameni decât alte grăsimi saturate.

    Cu toate acestea, American Heart Association spune că nu există studii ştiinţifice care să susţină acest lucru.

    Grăsimile animale, cum ar fi untura, sunt în general văzute ca fiind rele, în timp ce uleiurile vegetale, cum ar fi uleiul de măsline şi floarea-soarelui, sunt văzute ca opţiuni mai sănătoase.

    Această teorie se bazează pe cât de multe grăsimi saturate conţine produsul. Grasimile saturate sunt considerate a fi rele pentru sănătatea noastră, deşi nu toţi specialiştii sunt de acord cu acest lucru.

    A avea o dietă bogată în grăsimi saturate poate ridica nivelul colesterolului "rău" (LDL) din sânge, care, la rândul său, poate înfunda arterele şi poate creşte riscul bolilor de inimă şi ale accidentului vascular cerebral.

    82% din grăsimea din uleiul de nucă de cocos este saturată. Este mai mult decât în ​​unt (63%), grăsime de vită (50%) şi porc (39%).

    Se spune că oamenii ar trebui să-şi limiteze cantitatea de grăsimi saturate consumate, înlocuindu-o cu uleiuri vegetale nesaturate, cum sunt uleiul de măsline şi uleiul de floarea-soarelui, o schimbare ce poate reduce colesterolul cu acelaşi succes ca şi medicamentele.

    Un bărbat de talie medie ar trebui să mănânce cel mult 30g de grăsimi saturate pe zi, iar o femeie cel mult 20g.

    Dar experţii subliniază faptul că grăsimea este o parte esenţială a unei alimentaţii sănătoase, echilibrate. Nu ar trebui eliminată prea mult.

    Grăsimea este o sursă de acizi graşi esenţiali şi ajută organismul să absoarbă vitamine, cum ar fi A, D şi E.

    O dietă bună pentru sănătatea inimii nu implică numai reducerea grăsimilor în general, ci şi reducerea anumitor tipuri de grăsimi şi înlocuirea lor cu grăsimi nesaturate şi cereale integrale, nu cu zahăr şi carbohidraţi rafinaţi.

    Orice schimbare ar trebui privită în contextul unei abordări mai largi. De exemplu, dieta mediteraneană influenţează pozitiv o serie de factori în bolile de inimă, nu doar nivelul de colesterol.

    5 OCTOMBRIE 2022



    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Consumul de şapte sau mai multe porţii de fructe şi legume pe zi reduce riscul de deces cu 42% comparativ cu consumul de mai puţin de o porţie. Recomandarea este de 2 plus 5, două porţii de fructe şi cinci de legume.
    Cercetătorii de la Universitatea Temple din Philadelphia, Statele Unite, au descoperit că uleiul de măsline extra virgin protejează capacitatea de memorare şi de învăţare şi reduce formarea plăcilor de amiloid-beta şi a aglomerărilor neurofibrilare în creier, markerii clasici ai bolii Alzheimer.
    Cercetătorii de la LSU Health New Orleans School of Medicine, Statele Unite, au descoperit că introducerea nucilor în dietă schimbă componenţa bacteriilor din intestin şi contribuie la o mai bună sănătate.
    Quinoa, sacra "cereală mamă" a vechii civilizaţii Inca, ar putea deveni o sursă de hrană tot mai importantă în viitor.
    Cercetătorii australieni au urmărit timp de 15 ani un grup de 1456 femei cu vârste cuprinse între 70 şi 85 de ani şi au asociat consumul unui măr pe zi, cu o scădere cu 35 la sută a mortalităţii.
    Înlocuirea zilnică a uneia sau a două porţii de proteine ​​animale cu proteine ​​vegetale ar putea duce la micşorarea celor trei markeri principali de colesterol pentru prevenirea bolilor cardiovasculare, arată un nou studiu realizat la St. Michael's Hospital, Toronto, Canada.