Quinoa, sursă de hrană importantă în viitor

Quinoa, sacra "cereală mamă" a vechii civilizaţii Inca, ar putea deveni o sursă de hrană tot mai importantă în viitor.

Quinoa. Foto: Methylsoy/Wikimedia Commons (CC BY-SA 3.0)

Quinoa creşte bine în condiţii dure, cum ar fi solul sărat şi de calitate inferioară, altitudini mari şi temperaturi scăzute, ceea ce înseamnă că poate fi plantată în locaţii în care culturile comune de cereale, cum ar fi grâul şi orezul nu rezistă.

Până acum, prezenţa substanţelor chimice toxice şi amare, numite saponine, în seminţele sale, a fost unele dintre obstacolele din calea cultivării extensive.

Oamenii de ştiinţă de la King Abdullah University of Science and Technology din Arabia Saudită au trasat genomul quinoa şi au identificat o genă care ar putea fi manipulată pentru a elimina gustul amar natural al cerealei şi a deschide calea folosirii comerciale pe scară largă.

Aceste descoperiri ar putea permite creşterea de quinoa fără saponine, pentru a face seminţele mai dulci.

În prezent, quinoa trebuie să fie prelucrată prin spălare şi uscare după recoltare pentru a elimina saponinele.

Quinoa este o cereala foarte nutritiva, cu un conţinut ridicat de proteine şi un foarte bun echilibru de aminoacizi, fapt neobişnuit pentru alte cereale majore. Este bogată în gluten, vitamine şi minerale.

Reducerea saponinelor conţinute creşte însă sensibilitatea la infecţii fungice şi face quinoa mai atractivă pentru păsări.

Quinoa, care are o aromă de alune, poate fi folosită în acelaşi fel ca şi orezul şi grâul. Poate fi gătită, transformată în paste făinoase, pusă în supe, sau fermentată pentru a face bere sau chicha, o băutură din Anzi.

În amestec cu alte legume dă o salată foarte gustoasă (vezi reţeta Salată de quinoa şi fasole neagră).

Spaniolii au interzis cultivarea de quinoa, din cauza utilizării sale în ceremonii religioase indigene şi incaşii au fost forţaţi să crească grâu.

Quinoa este acum o cultură minoră la nivel global, cultivată mai ales în Peru şi Bolivia. A devenit o modă în Occident, în ultimii ani, în primul rând pentru sănătate.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Merele cresc speranţa de viaţă a femeilor în vârstă

Cercetătorii australieni au urmărit timp de 15 ani un grup de 1456 femei cu vârste cuprinse între 70 şi 85 de ani şi au asociat consumul unui măr pe zi, cu o scădere cu 35 la sută a mortalităţii.

Înlocuirea proteinelor animale în alimentaţie scade colesterolul

Înlocuirea zilnică a uneia sau a două porţii de proteine ​​animale cu proteine ​​vegetale ar putea duce la micşorarea celor trei markeri principali de colesterol pentru prevenirea bolilor cardiovasculare, arată un nou studiu realizat la St. Michael's Hospital, Toronto, Canada.

Dieta cu un conţinut scăzut de carbohidraţi bună împotriva depresiei

Psihiatrii consideră ca dietele cu un conţinut scăzut de carbohidraţi, pot atenua depresia şi tulburarea bipolară. După cum au declarat specialiştii, rezultatele testelor sunt deosebit de concludente şi arată o legătură între calitatea dietei şi sănătatea mintală.

Cartofii şi pâinea prăjită, potenţiali cancerigeni

Pâinea, chips-urile şi cartofii ar trebui să fie prăjiţi la o culoare galben-aurie, şi nu la maro, pentru a reduce aportul unui produs care ar putea provoca cancer.

Farfuriile roşii, bune pentru pierderea în greutate

Farfuriile de culoare roşie ar putea fi o alegere mai bună pentru cei care au o dietă anume, deoarece culoarea ar putea declanşa interior un semnal de pericol, ceea ce reduce cantitatea de alimente pe care o consumă.

Postul intermitent creşte durata de viaţă

Manipularea reţelelor mitocondriale din interiorul celulelor prin restricţii dietetice sau prin manipulare genetică care mimează aceste restricţii, poate creşte durata de viaţă şi îmbunătăţi starea de sănătate, conform cercetărilor de la Harvard T.H. Chan School of Public Health.