Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Ştiri / Societate

    Fenicienii aveau strămoşi iberici

    Cercetările efectuate pe rămăşiţele umane descoperite în oraşul tunisian Cartagina, arată că ADN-ul mitocondrial sau informaţiile genetice din partea mamei au venit de pe coasta mediteraneană nordică, din Peninsula Iberică, unde este acum Spania şi Portugalia.



    Ruinele Cartaginei.


    Studiul a fost realizat la departamentul de anatomie al Universităţii Otago din Noua Zeelandă.

    Resturile umane provin de la p persoană cunoscută sub numele de "Omul tânăr din Byrsa" sau "Ariche", descoperit în 1994 şi constituie cele mai vechi dovezi cunoscute în Africa de Nord a unei populaţii europene rare genetic, sau haplogroup, cunoscut sub numele de U5b2c1.

    U5b2c1 este considerat a fi unul dintre cele mai vechi haplogrupuri din Europa şi este asociat cu populaţiile de vânători-culegători.

    Este remarcabil de rar în populaţiile moderne de azi şi este găsit în Europa la niveluri de mai puţin de un procent.

    ADN-ul matriarhal studiat se potriveşte cel mai mult cu secvenţa unei persoane moderne din Portugalia.

    Descoperirea pune la îndoială unele aspecte ale istoriei fenicienilor, despre care se crede că au originea în actualul Liban şi s-au răspândit în întregul bazin mediteranean.

    Cercetătorii nu au găsit nici o legătură între ADN-ul mitocondrial al omului antic şi cel prelevat de la 47 de libanezi moderni.

    Fenicienii sunt cunoscuţi ca invenatorii primului alfabet, buni navigatori şi locuitori ai oraşelor de coastă, Tir, Sidon, Byblos şi Arwad, în ceea ce este acum Libanul şi sudul Siriei, iar Cartagina a fost un proeminent centru comercial fenician.

    Scrierile fenicienilor fiind făcute pe papirus, au rămas puţine date despre ei, doar ceea ce au relatat despre ei istoricii greci şi egipteni.

    8 FEBRUARIE 2023



    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    O nouă analiză cu tehnologii de ultimă oră, făcută de cercetători de la University of Colorado Boulder arată că cele mai vechi petroglife din America de Nord, tăiate în mai mulţi bolovani în vestul Nevadei, au fost făcute în urmă cu 10500 de ani sau chiar 14800 de ani.
    Furtunile de nisip, care au avut loc în regiunea Ica din Peru, au adus la lumină noi geoglife în câmpiile Nazca.
    Cele două mumii ale populaţiei Huari au fost descoperite intacte în timpul săpăturilor de la templul piramidă Huaca Pucllana, districtul Miraflores, suburbie a capitalei Lima şi se presupune că sunt mai vechi de 1000 de ani.
    Cercetătorii de la Universitatea din Utrecht, Olanda, cred că pot face legătura între perturbarea majoră care a lovit civilizaţia Maya în secolul al 6-lea şi o erupţie a vulcanului El Chichon.
    Arheologii au dezgropat un site funerar la Amphipolis, în nordul Greciei şi experţii cred că mormântul a aparţinut unei figuri importante datând din ultimul trimestru al secolului al patrulea î.Hr.
    Arheologii, folosind Google Earth, au găsit un complex imens de 50 de geoglife de diverse forme şi mărimi, întins peste stepa din nordul Kazahstanului.