Schimbările microbiomului uman preced declinul cognitiv în Alzheimer

La persoanele cu boala Alzheimer, modificările în creier asociate cu demența încep de obicei cu mulți ani, sau chiar cu decenii înainte de un diagnostic. Deși identificarea cauzelor exacte ale bolii Alzheimer rămâne o provocare majoră în cercetare, acestea implică probabil o combinație de factori genetici, de mediu și de stil de viață.

Microbiom uman: Streptococcus, Bacillus, Malassezia lopophilis. Foto: Jonathan Bailey, National Human Genome Research Institute, NIH

Acum, un studiu elucidează rolul unui alt posibil vinovat: microbiomul intestinal uman, trilioane de diverse bacterii și alți microbi care trăiesc în principal în intestinele noastre.

Studiile anterioare au arătat că microbiomele intestinale ale persoanelor cu boala Alzheimer simptomatică diferă de cele ale persoanelor sănătoase cu cogniție normală.

Ceea ce subliniază aceast nou studiu este că aceste diferențe apar devreme la persoanele care vor dezvolta Alzheimer, chiar înainte de apariția oricăror simptome evidente.

Această descoperire crește posibilitatea ca medicii să poată testa într-o zi proba de scaun a unui pacient pentru a determina dacă ceea ce este prezent din microbiomul intestinal se corelează cu un risc mai mare de demență Alzheimer.

Un astfel de test i-ar ajuta pe medici să detecteze mai devreme boala Alzheimer și să intervină mai devreme pentru a încetini sau, în mod ideal, chiar a opri avansul acesteia.

Noile descoperiri provin de la o echipă de cercetare condusă de Gautam Dantas și Beau Ances, de la Washington University School of Medicine din St. Louis.

Cercetătorii au descoperit că cei cu Alzheimer preclinic aveau ansambluri semnificativ diferite de bacterii intestinale.

Microbiomii lor diferă în multe dintre speciile bacteriene prezente. Aceste diferențe la nivel de specie indică, de asemenea, diferențe în modul în care ar fi de așteptat ca microbiomii lor să funcționeze la nivel metabolic.

Aceste modificări ale microbiomului au fost observate chiar dacă indivizii nu păreau să aibă nicio diferență aparentă în dieta lor.

Echipa a descoperit, de asemenea, că modificările microbiomului sunt corelate cu nivelurile de beta-amiloid și tau din creier. Dar nu au găsit nicio relație cu modificările degenerative ale creierului, care tind să apară mai târziu la persoanele cu Alzheimer.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Secretele unui antibiotic natural

Existenta unor agenti antimicrobieni in diverse secretii ale organismelor multicelulare a fost descoperita acum mult timp. Dar nu s-a stiut cum produsi ai plantelor si animalelor distrug germenii daunatori. O echipa internationala de cercetatori a studiat modul lor de actiune.

Consumul de melatonină ajută la arderea caloriilor şi stoparea îngrăşării

O echipă de cercetători a descoperit un nou mecanism molecular responsabil de efectele antiobezitate ale administrării de melatonină, un hormon secretat în timpul întunericului nopţii de glanda pineală.

Amintirile pierdute în Alzheimer ar putea fi recuperate

Este posibil ca cei care suferă de boala Alzheimer să nu-şi fi pierdut amintirile, ci doar să aibă dificultăţi la accesarea lor, şi un posibil tratament le-ar putea face din nou accesibile.

Omega-3 ajută copiii să doarmă mai bine

Un studiu realizat de Universitatea Oxford, a arătat că o creştere a consumului de acizi graşi omega-3 care se găsesc în uleiul de peşte şi alte fructe de mare, ajută copiii să aibă un somn mai bun.

Oamenii de ştiinţă folosesc celulele pielii pentru a crea spermă artificială şi ovule

Oamenii de ştiinţă de la Gurdon Institute din Cambridge au dat naştere la forme primitive de spermă artificială şi ovule din celule stem, într-o performanţă medicală care ar putea schimba înţelegerea bolilor legate de vârstă şi a problemelor de fertilitate.

Schizofrenia, legată de un parazit

Dacă, până acum, schizofrenia a fost legată de factori de mediu şi genetici, un nou studiu realizat la Şcoala de Medicină Veterinară a Universităţii din Pennsylvania, leagă o cincime din cazurile temutei maladii, de infectarea cu Toxoplasma gondii, un parazit transmis prin sol, carne insuficient gătită şi fecale de pisică.