Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Sănătate / Ştiinţa şi sănătatea

    Stresul cronic poate duce la Alzheimer

    Cercetătorii de la Albert Einstein College of Medicine, New York, au stabilit că stresul frecvent de-a lungul timpului ar putea creşte riscul de Alzheimer.



    Stres.


    Toată lumea are momente de stres din timp în timp. Acesta ar putea fi determinat de moartea unei rude sau pierderea unui loc de muncă, dar şi de episoade mult mai puţin traumatice, cum ar fi obţinerea unui bilet.

    În timp ce o mare pierdere poate fi devastatoare şi poate avea efecte pe termen lung, unele persoane pot percepe situaţii comune drept stresante.

    Micile complicatii de zi cu zi pot duce la o afectare cognitivă moderată, care este un factor de risc pentru o tulburare mult mai gravă.

    Persoanele care au uşoare tulburari cognitive amnezice continuă să dezvolte demenţă Alzheimer într-un procent de aproximativ 10-15 la sută pe an.

    Aceste tulburari sunt, cel mai adesea, o formă timpurie a bolii Alzheimer.

    În timpul studiului, participanţii cu cele mai înalte niveluri de stres au avut de două ori şi jumătate mai multe şanse de a dezvolta starea de pre-Alzheimer.

    Stresul cronic are o serie de efecte negative asupra organismului.

    Când se întâmplă evenimente stresante şi oamenii le percep ca stresante, au loc o serie întreagă de schimbări fiziologice.

    Tensiunea arterială creşte, pulsul merge în sus, este secretat hormonul de stres cortizol şi, în timp, stresul cronic poate duce la uzura corpului şi a creierului şi la consecinţe pe termen lung asupra sănătăţii.

    Scăderea nivelului de stres perceput, prin implicarea în diverse activităţi, ar putea ajuta la reducerea riscului de Alzheimer.

    5 IUNIE 2023



    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Cercetătorii de la Universitatea Catolică din Louvain, Belgia, au reuşit să oprească dezvoltarea obezităţii şi a diabetului de tip 2 folosind două tratamente diferite, bazate pe o bacterie.
    Bisfenolul A, întâlnit pe etichetele multor produse de consum sub prescurtarea BPA, este un perturbator endocrin care acţionează în principal asupra receptorilor de estrogen. In urma unui nou studiu, s-a ajuns la concluzia că ar putea influienţa mai multe tipuri de receptori hormonali.
    Cercetătorii de la Institutul de Chimie Organică Vorozhtsov încearcă să elaboreze un medicament pentru Parkinson utilizând o substanţă derivată din terebentină. Dacă studile clinice vor decurge bine, medicamentul ar putea fi disponibil pentru utilizare în câţiva ani.
    Cercetătorii de la Academia de Ştiinţe din Slovacia au descoperit că lăptişorul de matcă are molecule speciale care accelerează vindecarea rănilor, ajutând anumite celule ale pielii să se reorganizeze şi să se închidă peste o rană.
    Cercetătorii de la Universitatea din Houston au dezvoltat o modalitate de a ucide bacteriile în câteva secunde prin utilizarea de nanodiscuri de aur şi de lumină.
    Un studiu efectuat la Universitatea Duke din Statele Unite sugerează că a fi situat în partea de jos a piramidei sociale afectează în mod direct sistemul imunitar crescând riscul de boli de inimă, diabet şi sănătate mintală.