| Sănătate / Ştiinţa şi sănătatea |
Ritmul respiraţiei afectează memoria şi frica
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Northwestern din Illinois, Statele Unite, au descoperit că ritmul respiraţiei generează activitate electrică în creierului uman.
Universitatea Northwestern. 
Semnalele electrice înregistrate de cercetători au arătat că activitatea creierului fluctuează cu respiraţia.
Aceste modificari au loc în zonele creierului în care sunt procesate emoţiile, memoria şi mirosurile.
Descoperirea i-a făcut să se întrebe dacă funcţiile cognitive asociate în mod tipic cu aceste zone ale creierului, în special cu cele de prelucrare a fricii şi a memoriei, ar putea fi, de asemenea, afectate de respiraţie.
Aceste efecte depind în mod esenţial de inspiraţie sau de expiraţie şi dacă aceasta se face pe nas sau pe gură.
În cadrul studiului, subiecţii au fost capabili să identifice o figură care inspiră teamă mult mai repede în cazul în care au privit-o în timpul inspiraţiei, comparativ cu situaţia în care a fost privită în timpul expiraţiei.
De asemenea, a fost mult mai uşor să-şi amintească un obiect în cazul în care a fost văzut pe inspiraţie, decât pe expiraţie.
Efectul a dispărut dacă respiraţia s-a făcut pe gură.
Una dintre cele mai importante descoperiri în acest studiu este faptul că există o diferenţă dramatică în activitatea creierului în amigdală şi hipocamp în timpul inspiraţiei, comparativ cu expiraţia.
Pe inspiraţie se stimulează neuronii din cortexul olfactiv, amigdală şi hipocamp, în tot sistemul limbic.
Amigdala este puternic legată de prelucrarea emoţională, în special de emoţiile legate de frică.
Subiecţilor studiului le-au fost prezentate chipuri care exprimau frică sau surpriză. Ei au trebuit să indice, cât de repede puteau, ce emoţie exprimă fiecare faţă.
Când imaginile au fost văzute în timpul inspiraţiei, subiecţii au recunoscut frica mai repede decât atunci când le-au văzut în timpul expiraţiei.
Acest lucru nu a fost valabil şi pentru feţele care exprimau o surpriză. Aceste efecte s-au diminuat însă când subiecţii au efectuat aceeași sarcină în timp ce respirau pe gură.
Într-un experiment făcut cu scopul evaluării funcţiei memoriei, legată de hipocampus, subiecţii au privit imagini ale obiectelor pe un ecran de calculator şi li s-a cerut să şi le amintească.
Amintirea a fost mai bună dacă imaginile au fost privite în timpul inspiraţiei.
Constatările sugerează că respiraţia rapidă poate conferi un avantaj atunci când cineva este într-o situaţie periculoasă.
Într-o stare de panică, ritmul de respiraţie devine mai rapid. Ca rezultat, se petrece proporţional mai mult timp pe inspiraţie decât într-o stare de calm.
Astfel, răspunsul înnăscut al organismului la teamă printr-o respiraţie mai rapidă ar putea avea un impact pozitiv asupra funcţiei cerebrale şi ca rezultat, timpi de răspuns mai rapizi la stimulii periculoşi din mediul înconjurător.
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
